duminică, 8 februarie 2015

Theodor Aaron de Bistra

AARON, Theodor (Theodor Aaron de Bistra): Cărturar, pedagog. Născut la 6 februarie 1803 în Ţichindeal, jud. Sibiu, dintr-o familie de preoți. A încetat din viaţă la 6 aprilie 1859 în Lugoj, jud. Timiş. Studiile le-a început la școala elementarã din Nocrich, apoi la Sibiu, la liceul imperial, continuând la Blaj şi Odorhei. La Cluj, unde a studiat filozofia și a învãțat latina, germana și maghiara, ulterior studiind și absolvind teologia la Budapesta, ca teolog al diacezei greco-catolice române din Oradea-Mare. Îndeplineşte diferite funcţii bisericeşti şi laice printre care, între 1829-1835, profesor și director la Gimnaziul din Beiuş; 1835-1839 preot şi protopop în Galşa, comitatul Arad și Arad (1839-1840); 1840-1842 director al Gimnaziului din Beiuş; 1842 - 1848  cenzor şi revizor al cărţilor  româneşti pe lângă Tipografia Universităţii din Buda; 1848-1850 paroh în Delani-Beiuş; 1850-1855 translator la Foaia Legilor din Pesta şi apoi pe lângă Locoteneţa imperială din Buda; 1855-1857 canonic capitular la catedrala din Oradea şi rector al seminarului român. Din 1857 a fost prepozit capitular la Lugoj.
Din avutul unei vieţi atât de zbuciumate a făcut două donaţiuni, una pentru biserica din satul său de naştere, Ţichindeal, iar alta pentru catedrala din Lugoş. Inc (în) anul morţii i s-a radical un monument cu următorul epitaf:
                   "Aci ca mortar şi-a terminat cursul vieţii:
                                  Rssm. Theodor Aaron
                                          de Bistra
                                în 25 Martie c. v. 1859
Carele ca creştin numai 55 de ani, iar ca preot 30 ani trăind, pe treptele de onoare şi demnitate. Arhivar şi secretar episcopesc, Profesor şi director Gimnazial, Paroh, Protopop şi Canonic şi în urmă cel dintâi Prepozit la capit Bis. Catedr. Gr. Cat. Din Lugoş ridicat, a trăit mult virtuţii şi gloriei lui Du-zeu şi religiunei, Împăratului şi Patriei, Clerului şi Naţiunii sale, iară numele lui în inimile tuturor va trăi în etern" (Pavel, Constantin. Şcoalele din Beiuş…).
Autor a mai multor cărţi religioase şi cu conţinut pedagogic. Bun cunoscător al filozofiei lui Plutarh, Seneca, Tit Liviu. În scrierile sale se serveşte de izvoare latineşti şi bizantine. Colaborează la Foaia pentru minte inimă şi literatură şi  Gazeta de Transilvania din Braşov. Din scrierile lui Theodor Aaron  străbate ideea de continuitate a românilor în Dacia  şi  legăturile cu  românii aşezaţi în sudul Dunării, idei care au fost preluate de la Petru Maior ale cărui scrieri le cunoaşte foarte bine. El are “o argumentaţie foarte strânsă, însufleţită, cu izbucniri polemice, retorice, cu expresii metaforice nu lipsite de plasticitate” . În prefaţă  la “ Scurtă apendice la Istoria lui Petru Maior”,  preocupat de  idealul “luminării naţiei”, de “polirea şi iscusirea ei” şi, mai ales de “redeşteptarea conştiinţei originii ei nobile” autorul se opreşte şi asupra unor probleme de limbă.
Scrieri: ● Scurtă apendice la Istoria lui Petru Maior carea, prin adevărate mărturisiri a mai multor scriitori vechi, începutul românilor din romani adevăraţi la mai mare lumină îl pune. Buda, Tipografia  Universităţii, 1828 (Citează surse greceşti, latine, bizantine: Plutarh, Seneca, Titus Livius, Eunapius, Eutropius, Procopius. Prefaţa este una iluministă - „luminarea naţiei“, „iscusirea“ ei; ( http://www.antim.md/)  ● Catehetică practică sau arătarea cum să se propună învăţăturile Catehetice ale credinţei creştineşti la vârsta cea tineră. Buda, 1843; ● Cuvântări bisericeşti despre cele şapte păcate ale căpeteniei pe duminecile paresimilor. Buda, 1847; ● Anotări din istoria eclesiastică. Buda, 1850; ● Înştiinţare literară.  În: Foaie pentru minte inimă şi literatură (Braşov). An. 6, nr. 41, 1843, p. 328; ● Înştiinţarea  dorită.  În:  Foaie pentru minte inima şi literatură (Braşov). An. 6, nr. 52, 1843, p. 409; ● Din catehetica practică. În: Foaie pentru minte inima şi literatură  (Braşov). An. 7, nr. 3, 1844, p. 24; ● Credinţa şi ritul sau cadentiele besericeşti căhtându spre beserica apuseană şi răsăriteană. În: Organul luminării (Blaj). An. 1, 1847, p. 285, 291-292; ● Cuvântări besereceşti despre cele şapte păcate ale căpeteniei de duminecile păresemilor.  Buda, 1847.
Referiri: - Dicţionar enciclopedic. [Vol. 1] A-C… p. 1; - Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900… p. 1-2; - Faur, Viorel. Societatea de lectură din Oradea 1852-1875 (studiu monografic)…  p. 105, 314; - Gavra, Alexandru. Răspuns deschis către preacinstitul domn Theodor Aaron canonicul şi Tensorul regiei tipografiei de la Buda. În: Foaie pentru minte inimă şi literatură  (Braşov). An. 7, nr. 4, 1844, p. 32; - George Bariţ şi contemporanii săi. Vol. 2… p. 279 289, 290; p. 176, 178, 196, 197; - Gyemant, Ladislau.  Mişcarea naţională a românilor din Transilvania între anii  1790 şi 1848… p. 9, 90, 98 106, 277; - Hădăreanu, Gavril. Torţe arzânde în Ţara Beiuşului… p. 601; - Iorga, Nicolae.  Istoria literaturii româneşti în veacul al XIX-lea. De la 1821 înainte. Vol. 2. Epoca lui Mihai Kogălniceanu (1846-1868)…  p. 249, 304; - Iorga, Nicolae. Istoria literaturii române contemporane. Vol. 2, [Vol. 1]. Crearea formei (1867-1890)… - Lapedatu, Alexandru. Istoriografia română ardeleană în legătură cu desfăşurarea vieţii politice a neamului românesc de peste Carpaţi. Cuvânt rostit în şedinţa solemnă [a Academiei Române] de la 2 iunie 1923.  Bucureşti, Editura Cultura Naţională, 1923; - Lugoşiu, 17/29 decembrie 1859.   În:   Fooaie pentru minte inimă şi literatură (Braşov). An. 23, nr. 20, 1860, p. 147-151. [Necrologul lui Theodor  Aaron]; - Lupaş, Ioan. Cronicari şi istorici români din Transilvania… Vol. 1. Craiova, Editura Scrisul românesc, p. 166; - Mic dicţionar enciclopedic… p. 1017; - Mihoc, Blaga. Biserică şi societate în nord-vestul României. Contribuţii monografice.  Oradea, Editura Logos  94, 2003, p. 113, 116, 187, 188, 364. -  Pavel, Constantin. Şcoalele din Beiuş 1828-1928; - Popeţi, Corneliu. 110 ani de la moartea lui Theodor Aaron. În:  Orizont  (Timişoara). An. 20, nr. 3, 1959; - Theodor Aaron de Bistra.   În:  Gazeta Transilvaniei, 1859, p. 57-58. 194. (I. I., S.S.)